martes, 9 de agosto de 2011

Zbor in cercul de necuprins....

Luna Noua



Amintirea planetei mama, planeta Xarxa-Q, se pierdea in negura mileniilor. isi aducea aminte perfect de clipa cand consiliul Alfa-Q il alesese dupa 3 vieti materiale, sa devina apostol al noilor lumi Q. Atunci aflase ca de fapt adevaratele persoane nu erau trupurile care mureau ci fiintele energetice care dominau si dirijau trupurile materiale...
Era o zi superba de iarna pe Xarxa-Q. Toti Xarieni se pregateau sa intampine sarbatorile , trecerea la repaosul bine meritat al naturii dupa un an de munca.
Vvelis avea deja 7 ierni in randurile societatii. Ca toti copii de pe Xarsa-Q nu isi cunoscuse niciodata parintii. Practic familia pe aceasta planeta insemna uniunea dintre un barbat si o femeie pentru clipa conceperii dupa care acestia ramaneau sterili, copilul fiind daruit Marelui Consiliu Xarian pentru educare si integrare in societate. Nu avusese nicodata frati ca pe Terra, nu statuse mai mult de un alaptat la sanul mamei. Nasterile erau dirijate si bine planificate,era o intreaga istorie pana primeai aprobarea ca ai dreptul sa procreezi.
La cei 7 ani xarieni primise dreptul de a se putea gandi la o femeie pentru a putea pasi in randul barbatilor. In jurul focului,acolo la marea sarbatoare, gasise un zambet care ar fi putut sa-l faca barbat xarian...
-Si zici ca-ti place de ea Vvelis?
Omul de langa el era straniu.Avea chipul si trupul aproape transparent si greu isi stapanise emotiile sa nu tipe...
-Cine esti de imi stii numele?
-Am sa-ti povestesc pe drum ... numai ia si misca-te incet dupa mine fara sa vada adunarea ca pleci. Ei nu ma vad. Nu au puterea Ta.
Se speriase VVelis. Auzise de fiinte care umbla nevazute printre ei care le dirijeaza viata dar nu crezuse o clipa in existenta lor,cu toate ca...
-Vezi Vvelis...vezi ca existam. Ai fost ales sa fii unul dintre noi.
-Cum adica sa fiu unul dintre voi,poate ca nu vreau. Poate imi place de Elma si vreau sa fac un urmas. Nu am trebuinta sa umblu ca o naluca printre Xarieni...Privirea Elmei il urma o bucata lunga de drum. I se paruse ca si ea vede personajul straniu de langa el.
-Hei,hei-hei daca ai stii cat de greu dam peste unul ca tine. Stii in cate generatii te-ai nascut pentru ca azi eu sa te pot alege?
Gandurile ii erau departe ,erau lipite de flacarile focului ce ii incalzeau obrajii Elmei. Credea ca e un vis nascut in privirea aurie a fetei. Luase o mana de zapada si isi freca fata. Prezenta acceea stranie mai era langa el. Cerul de un verde smarald ca ochii fiintei de langa el il facu sa inteleaga ca nu e un vis...
-Hai, am multe sa-ti explic Vvelis.
-Nu mi-ai spus cine esti Tu. In final ce vrei de la mine? Mai am inca 7 ani si...
-Nu te grabi...tocmai ti-ai castigat dreptul la nemurirea Q. Ori de cate ori vei pleca sau reveni in randul materiei vei sti ,vei fi mereu constient de nasterile si mortile tale materiale...dar toate au un pret. De aia sunt aici sa-ti explic cum vei plati.
-Poate ca nu vreau...
-Ba vrei pentru ca esti dispus sa experimentezi si altceva,altceva ce planeta asta a uitat. Sa experimentezi un alt mod material de a fi. Cu alte ordine cu alte obcieiuri.Vei fi mesagerul nostru pe o noua planeta. Noii tai prieteni vor fi salbatici,vei trai intr-o lume salbatica in care simturile materiale predomina iti vei incarca fiinta de durere si placere.
-Bine. Spune, e vorba de Xarxa,o veti distruge si o veti recreea? Ce se va intampla?
-Deja esti grabit fiule ai atatea de facut iar timpul nu trebuie sa mai fie o preocupare pentru tine. Numele meu este Klint si am fost tatal la multi Xarieni printre care si tu...
Zambise Klint, simtise ca zambise chiar daca expresia fetei sale volatile nu lasase sa se vada asta.Inca traia sub presiunea clipei.Inca nu credea ca e realitate prezenta din fata lui care ii dezvaluia atatea lucruri noi care ii dadeau dureri de cap. La un moment dat se simtise usor. Usor ca penele de pasare pe care le urmarea cum cad din cuiburi. Se dezmetici, isi dadu seama ca trupul lui pe care il stia de 7 ani zacea undeva jos. El era undeva sus,undeva in maretia cerului verde. Mereu visase ca intr-o zi va zbura. Acum se inatmpla, doar ca nu simtea nici nici o bucurie. Era altfel. Era ca Klint. Planeta devnise mica. Erau doua fasii de lumina ce calcau maretia universului in picioare...
-Uite Vvelis,vezi punctul ala mic rosiatic in negura imperiului? Acolo mergem,acolo vei incepe tu o noua lume. Tu si alte 11 entitati Q. Ei deja sunt acolo. Cu totii veniti din lumi materiale diferite. Va voi aduna pe toti si va voi darui noi voastre mame TERRA Q
-Klint! Cum ramane cu Xarxa o voi mai vedea pe Elma? Nici macar nu ti-am raspuns daca sunt de acord si m-ai si adus intr-o alta lume.
-Fiule! Ai venit singur,eu doar te-am insotit sa nu-ti fie urat. sa te sperii de atata intuneric...
Rase cu pofta. De data asta ii auzise rasul. In linistea aia daca ar fi avut urechile de pe xarxa acum i-ar fi fost sparte.
-Uite Terra. Nu ca e frumoasa? E albastra si plina de viata. Omul ii lipseste. asa va veti numi. Oameni!

*********


Undeva in nord o pereche de oameni,un El si o Ea dansau in ritmul imperecherii. Vvelis asteptase mult pana sa ia decizia, se strecura ca o naluca in pantecele femeii si astepta clipa cand materia ii deveni cuib. Totul incepuse. De sus,ascuns de intunecimea universului, Klint isi privea cu mandrie fiul.Dupa noua luni in pantecul celei ce avea sa-i fie prima mama Terriana stia multe despre Om.S-a nascut seara privind cerul plin de lumini. Deja avea un trup,un destin,o menire.

*********

Louis tresarise. Alizee ii facuse cu mana.

No hay comentarios:

Publicar un comentario