când pe cer răsare luna
totu-i toacă de argint
gerul pune greu cununa
peste-al vieții labirint
șopta râului ce doarme
amorțită de-nghețare
duce-o ciută cu trei coarne
spre-nghețată-nsingurare
nucii par că sunt de fier
chiar și brazii au înghețat
geru-i meșter bijutier
tot ce-i verde-i deportat
pașii scărție a șotii
toți copii sunt mai rumeni
dau cu sania cârlionții
toți ai iernii vechi-oșteni
uite-o babă mai nestinsă
ce se vede pusă-n sanie
de trecut plăcut-împinsă
la sfânta-sfintelor sfeștanie
un moșneag trezit la viață
de atâta încrâncenare
simte inima-mbătată
de-o dulce-mbrățișare
în lumea fagure de-albine
e somnolență dulce-sacră
din ceara lor de gospodine
lumină e în noaptea-sacră
cuptoare nasc din grâu colaci
prin beciuri vinul tace-n poloboace
se-ncălzește iarna prin copaci
de suflete ce-o-mpodobesc dibace
e atata sărbătoare-n jur
și chiar de-i multă sărăcie
românul condus de sperjur
craciunul poartă-n veșnicie...
viernes, 18 de diciembre de 2009
jueves, 10 de diciembre de 2009
Banală
Trăiesc pe aceași stradă banală
cățelele comunitare sunt iară-n călduri
vecinul de la patru a făcut moloz pe scară
sculptându-mi existența cu ai săi calaburi.
O mâță paște un firicel scăpat de iarbă
rupe cu atenție să-i mai ție de-o masă
un cârd de copii au puso de-o babă-oarbă
totul seamănă a politichie-contagioasă
Vecina de la doi a pus o operetă
ceva mai veche ca moșul de sub mine
la el postașul trece precum o cometă
cu pensia ce-ține cât doua aspirine.
Pe stâlpii vechi încă rânjesc afișe
cu președinți ca feți-frumoși
cu promisiuni din ce de mult golise
din visteria straturilor de oameni-chiparoși.
Ne-a mai rămas un muc de ieftină-țigară
căzut pe jos, ascuns de-o gaură-n caldarâm
mai e și gustul de colită-acrișoară
și visele în care mai putem să hotărâm
Ah!uitai de ciorile ce înca mai există
și scapă firmituri din ciocul lor
in zborul lor de pasăre și neagră-anticristă
ai mult mai multă viață decât în pașii oamenilor
cățelele comunitare sunt iară-n călduri
vecinul de la patru a făcut moloz pe scară
sculptându-mi existența cu ai săi calaburi.
O mâță paște un firicel scăpat de iarbă
rupe cu atenție să-i mai ție de-o masă
un cârd de copii au puso de-o babă-oarbă
totul seamănă a politichie-contagioasă
Vecina de la doi a pus o operetă
ceva mai veche ca moșul de sub mine
la el postașul trece precum o cometă
cu pensia ce-ține cât doua aspirine.
Pe stâlpii vechi încă rânjesc afișe
cu președinți ca feți-frumoși
cu promisiuni din ce de mult golise
din visteria straturilor de oameni-chiparoși.
Ne-a mai rămas un muc de ieftină-țigară
căzut pe jos, ascuns de-o gaură-n caldarâm
mai e și gustul de colită-acrișoară
și visele în care mai putem să hotărâm
Ah!uitai de ciorile ce înca mai există
și scapă firmituri din ciocul lor
in zborul lor de pasăre și neagră-anticristă
ai mult mai multă viață decât în pașii oamenilor
martes, 1 de diciembre de 2009
Viata ca o codobatura
Nu era tarziu. Era chiar devreme pentru ziua de ieri. O zi banala pe care am inceputo alaturi de catelul meu. El cu vanatoarea mirosurilor din boscheti,eu cu gandurile mele cainesti, alaturi de el. Ziua inceputa alaturi de un caine ce-si face plimbarea de dimineata pentru cei ce nu cunosc sportul asta pare banala. Iesi cu patrupedul,dai sa fii om si la un colt de strada dai peste o intamplare banala care te poate transforma in ceva mai rau decat un patruped,in ceva mult mai fioros decat un catel care-si ridica picorul si-si insemna un boschet.
Codobatura e pasarea aia mica, modesta, cenusie, migratoare care traieste pe lanaga rauri... In dimineata de ieri am dat peste una metamorfozata intr-o femeie aproape banala ce parea ca are nevoie de ajutor. Codobatura din pasatul de șpemii de euro,era imbracata fin cu hanie gandite de experti. S-a despartit dulce de o alta duduie si a pus stapanire pe volan ca pe carma unui vapor de mare tonaj. Cand am ajuns in dreptul ei janta din dreapta scotea scantei la bordura proaspat pusa...tare... de piatra si colturoasa. Dar bine probabil codobatura stia ca tare ca otelul nu-i tot aia cu tare ca piatra. Catelul adulmeca un miros de catea noua venita in cartier eu analizam situatia incercand sa salvez janta din chinurile alea groaznice. Adica; adica m-am trezit facand cu degetul intr-un mod neobscen, ca trebuie virata carma total invers. Dupa ce am facut carcel la deget aratandu-i ce trebuia sa faca si nu facea,am ridicat ochii...zic sa-mi citeasca de pe buze. Dar in loc sa-mi citeasca ea i-am citit eu. Spunea asa codobatura... Du-te-n .....Puncte puncte se refereau la un sex pe care il aveam doar eu dintre noi doi in dotare. Urma sa-i zic eu sa se duca in sexul pe care il purta ea ca fiind al meu dar m-a scos prietenul omului. Acesta probabil a vazut frecarea rotii pe bordura fara nici o ungere si si-a ridicat picorul usurandu-i suferinta stimabilei purtatoare de sex contrar tuturor asteptarilor. Catelul s-a uitat la mine si cum eu ii inteleg privirea mi-a zis "Hai sa mergem omule ca nu merita" Am stat asa in cumpana,am zis sa ridic si eu piciorul ca el,sa trec peste toate cuvintele grele care imi acrisera gura si sa ud bordura aia care nu avea nici o vina.
Trei strazi mai la vale mi-am adus aminte ca intr-o perioada imi placea sa scriu poezii sexului frumos...." Suava ca o neculeasa floare/ femeie esti speranta omenirii/ In noapte esti raza ei de soare/"....dar uneori dai in borduri si ucizi toti crinii... Probabil ca tipa s-a asezat seara in pat suava. Dulcegarii profunde i-a pus barbatului pe tava. Dar pe cainele meu care a ramas atat de traumatizat ca va da intr-o zi peste o catea genul codobaturei cine-l despagubeste?
Asa ca domnelor cand un barbat va face semn cu degetul la iesirea dintr-o parcare inseamna ca nu vrea sa v-o traga neaparat. Ce bine e ca nu toate femeile au carnet...altfel m-as umple de castraveti feminini pentru iarna. Vorbind din punct de vedere culinar
Codobatura e pasarea aia mica, modesta, cenusie, migratoare care traieste pe lanaga rauri... In dimineata de ieri am dat peste una metamorfozata intr-o femeie aproape banala ce parea ca are nevoie de ajutor. Codobatura din pasatul de șpemii de euro,era imbracata fin cu hanie gandite de experti. S-a despartit dulce de o alta duduie si a pus stapanire pe volan ca pe carma unui vapor de mare tonaj. Cand am ajuns in dreptul ei janta din dreapta scotea scantei la bordura proaspat pusa...tare... de piatra si colturoasa. Dar bine probabil codobatura stia ca tare ca otelul nu-i tot aia cu tare ca piatra. Catelul adulmeca un miros de catea noua venita in cartier eu analizam situatia incercand sa salvez janta din chinurile alea groaznice. Adica; adica m-am trezit facand cu degetul intr-un mod neobscen, ca trebuie virata carma total invers. Dupa ce am facut carcel la deget aratandu-i ce trebuia sa faca si nu facea,am ridicat ochii...zic sa-mi citeasca de pe buze. Dar in loc sa-mi citeasca ea i-am citit eu. Spunea asa codobatura... Du-te-n .....Puncte puncte se refereau la un sex pe care il aveam doar eu dintre noi doi in dotare. Urma sa-i zic eu sa se duca in sexul pe care il purta ea ca fiind al meu dar m-a scos prietenul omului. Acesta probabil a vazut frecarea rotii pe bordura fara nici o ungere si si-a ridicat picorul usurandu-i suferinta stimabilei purtatoare de sex contrar tuturor asteptarilor. Catelul s-a uitat la mine si cum eu ii inteleg privirea mi-a zis "Hai sa mergem omule ca nu merita" Am stat asa in cumpana,am zis sa ridic si eu piciorul ca el,sa trec peste toate cuvintele grele care imi acrisera gura si sa ud bordura aia care nu avea nici o vina.
Trei strazi mai la vale mi-am adus aminte ca intr-o perioada imi placea sa scriu poezii sexului frumos...." Suava ca o neculeasa floare/ femeie esti speranta omenirii/ In noapte esti raza ei de soare/"....dar uneori dai in borduri si ucizi toti crinii... Probabil ca tipa s-a asezat seara in pat suava. Dulcegarii profunde i-a pus barbatului pe tava. Dar pe cainele meu care a ramas atat de traumatizat ca va da intr-o zi peste o catea genul codobaturei cine-l despagubeste?
Asa ca domnelor cand un barbat va face semn cu degetul la iesirea dintr-o parcare inseamna ca nu vrea sa v-o traga neaparat. Ce bine e ca nu toate femeile au carnet...altfel m-as umple de castraveti feminini pentru iarna. Vorbind din punct de vedere culinar
lunes, 16 de noviembre de 2009
Cafe SF
- Atentie! Rog toti calatorii sa respecte regulile de baza necesare pentru vizitarea planetei Terra. In cateva minunte vom intra in atmosfera planetei. Distractie placuta printre terrieni. But warning! Is a dangerous place!
-Why?
-Pe Terra,traiesc oamenii,the human race! Acestia sunt mici dar rai.
Sunt purtatori de diversi virusi,calatoresc primitiv si inconstient si sunt de mai multe culori... dar in general la fel.
Va pot rapi si cere recompensa.
Va pot vraji cu magia felului lor de a fi.
Va pot oferi iluzii care sunt bune la gust dar datatoare de dependenta si in final moarte.
Au mascote alte fiinte ce traiesc pe terra si se folosesc de ele sa se imbrace si sa se ingrase.
De asemeni le folosesc pentru a experimenta boli pe ele si pe ei.
In anumite colonii pe care ei le numesc tari sau state,puteti cumpara pui de om la un pret accptabil.
Au arbori care ascund fructe si rauri cu pesti pe cale de disparitie ca si fructele.
Sa nu va lasati priviti in ochi sau sa incercati sa-i intelegeti din priviri.
Cu toti au mostenit privirea sarpelui din geneza lor.
Sa nu credeti in lacrimile lor si in ideea ca sunt abandonati de soarta. Ei si-au ales-o.
Sa nu incercati telepatic sa le auziti gandurile. Mai bine comunicati direct cu vanturile ce bat pe planeta.
In ultima calatorie ,i-am gasit primitivi dar mai primitori. Azi va privesc de sus si se cred stapanii universului.
Zeul lor bun se numeste Dumnezeu si banuiesc ca e viata. Cel rau se numeste Satan si e stapanul lor cu siguranta... dupa ce mor.
Pentru majoritatea moartea e cel mai cert lucru si il considera unicul lor destin.
Daca vreti intr-adevar sa descoperiti frumusetea Terrei cautati acolo unde nu sunt oameni.
Si-au facut legi pentru a trai si o mana dirijeaza iar restul ii face manichiura.
Mai au un zeu. Acel zeu se numeste Ban . E un zeu dupa care alearga toata viata pentru a-l lasa la alti dupa ce mor.
Uneori se fac ca iubesc.Masculi pe femele si invers. Si tot uneori e cu totul pe invers. Ideea principala in definirea iubirii e sexul sau imperecherea aia carnala datatoare de urmasi,doar ca ei au facut altceva din ea. Iubirea de o clipa se vinde la orice colt de strada. la fel disperarea,durerea,deznadejdea.
Asa ca, daca vreti sa pasiti pe Terra va recomand sa studiati furnica. Cu cat veti fi mai mici cu atat veti scapa de pasi oamenilor.
Sunt multi dintre ei imbracati mofturos cu haine pe care nu le veti intelege. Femeile provoaca si barbati nu stiu sa refuze.
Noptile sunt infernale. Majoritatea petrec si se imperecheaza si imbraca sumar. Dupa... dorm dezbracati si se viseaza in paradis.
Ideea e ca sunt niste fiinte efemere,ei,oamenii. Viseaza frumos si traiesc urat.
Daca vreti sa stiti mai multe amanunte despre Terra,intrebati copacii si veti primi un raspuns.
Apropo si daca treceti prin Romania,una din tarile lor,votati indiferenta sa-i scapati pe acestia de chin.
Cei care nu si-au baut cafeaua,o pot face acum linistiti,inainte de a cobora pe Terra.
-Why?
-Pe Terra,traiesc oamenii,the human race! Acestia sunt mici dar rai.
Sunt purtatori de diversi virusi,calatoresc primitiv si inconstient si sunt de mai multe culori... dar in general la fel.
Va pot rapi si cere recompensa.
Va pot vraji cu magia felului lor de a fi.
Va pot oferi iluzii care sunt bune la gust dar datatoare de dependenta si in final moarte.
Au mascote alte fiinte ce traiesc pe terra si se folosesc de ele sa se imbrace si sa se ingrase.
De asemeni le folosesc pentru a experimenta boli pe ele si pe ei.
In anumite colonii pe care ei le numesc tari sau state,puteti cumpara pui de om la un pret accptabil.
Au arbori care ascund fructe si rauri cu pesti pe cale de disparitie ca si fructele.
Sa nu va lasati priviti in ochi sau sa incercati sa-i intelegeti din priviri.
Cu toti au mostenit privirea sarpelui din geneza lor.
Sa nu credeti in lacrimile lor si in ideea ca sunt abandonati de soarta. Ei si-au ales-o.
Sa nu incercati telepatic sa le auziti gandurile. Mai bine comunicati direct cu vanturile ce bat pe planeta.
In ultima calatorie ,i-am gasit primitivi dar mai primitori. Azi va privesc de sus si se cred stapanii universului.
Zeul lor bun se numeste Dumnezeu si banuiesc ca e viata. Cel rau se numeste Satan si e stapanul lor cu siguranta... dupa ce mor.
Pentru majoritatea moartea e cel mai cert lucru si il considera unicul lor destin.
Daca vreti intr-adevar sa descoperiti frumusetea Terrei cautati acolo unde nu sunt oameni.
Si-au facut legi pentru a trai si o mana dirijeaza iar restul ii face manichiura.
Mai au un zeu. Acel zeu se numeste Ban . E un zeu dupa care alearga toata viata pentru a-l lasa la alti dupa ce mor.
Uneori se fac ca iubesc.Masculi pe femele si invers. Si tot uneori e cu totul pe invers. Ideea principala in definirea iubirii e sexul sau imperecherea aia carnala datatoare de urmasi,doar ca ei au facut altceva din ea. Iubirea de o clipa se vinde la orice colt de strada. la fel disperarea,durerea,deznadejdea.
Asa ca, daca vreti sa pasiti pe Terra va recomand sa studiati furnica. Cu cat veti fi mai mici cu atat veti scapa de pasi oamenilor.
Sunt multi dintre ei imbracati mofturos cu haine pe care nu le veti intelege. Femeile provoaca si barbati nu stiu sa refuze.
Noptile sunt infernale. Majoritatea petrec si se imperecheaza si imbraca sumar. Dupa... dorm dezbracati si se viseaza in paradis.
Ideea e ca sunt niste fiinte efemere,ei,oamenii. Viseaza frumos si traiesc urat.
Daca vreti sa stiti mai multe amanunte despre Terra,intrebati copacii si veti primi un raspuns.
Apropo si daca treceti prin Romania,una din tarile lor,votati indiferenta sa-i scapati pe acestia de chin.
Cei care nu si-au baut cafeaua,o pot face acum linistiti,inainte de a cobora pe Terra.
domingo, 15 de noviembre de 2009
La steaua care nici nu a rasarit
"La steaua care-a rasarit
E-o cale atat de lunga
Ca mii de ani i-au trebuit..."
dar cum metafora de azi
e mai rapida si mai scurta
lumina stelei printre brazi
nici nu se naste...si reuseste sa ajunga
cabaret de strofe vechi
desuete-nepereche
stau zambind din fund de beci
la ce se naste azi...doar pentru ureche
(sau...la doi metri de ureche).
pe vremuri sufletul era un calapod
si versul te plimba din ceruri
de sus, pana la noi, pe esafod...
citeai placut si incepeai sa tremuri.
Astazi treci prin strofe sparte.
inghesuite de niste corzi abstracte
vrei sa urci...da esti departe
greu se va mai naste...un poem in 12 acte.
E-o cale atat de lunga
Ca mii de ani i-au trebuit..."
dar cum metafora de azi
e mai rapida si mai scurta
lumina stelei printre brazi
nici nu se naste...si reuseste sa ajunga
cabaret de strofe vechi
desuete-nepereche
stau zambind din fund de beci
la ce se naste azi...doar pentru ureche
(sau...la doi metri de ureche).
pe vremuri sufletul era un calapod
si versul te plimba din ceruri
de sus, pana la noi, pe esafod...
citeai placut si incepeai sa tremuri.
Astazi treci prin strofe sparte.
inghesuite de niste corzi abstracte
vrei sa urci...da esti departe
greu se va mai naste...un poem in 12 acte.
Balada lui Peste
sub un mar cu trei ridichi
m-am nascut timid
eu si doua potornichi
ce traim acid
casa e facuta sur
sub acelasi cer albastru
nu mai am nimic in jur
inca sunt buiestru
pe cand marul o sa creasca
si am sa simt ce-i cidrul
o sa fie lumea masca
cand imi voi purta chimirul
si-am sa iau pamantu-n talpi
si-am sa-mi caut fata
si-am sa-mi fac la casa stalpi
mai ceva ca tata
am sa imbatranesc frumos
eu si fratele meu marul
si le-oi povesti voios
la nepoti amarul
miércoles, 11 de noviembre de 2009
Trece timpul...o gluma
Trece timpul
ca pastrama,atunci cand nu-s in post
toata lumea trece vama
incercand sa-i dea vreun rost.
bucalae plange oaia
plange si un cioban slinos
plange dealul si tataia
dupa mielul ce am fost.
a trecut din timp o parte
parca am muscat din mar
rod cotorul de la carte
intelept incerc sa par
muge vremea,trece anul
trece totu^ne-nteles
am ajuns sa merg cu carul
n-am picioare nici de ses.
balalaica-i tot mai alba
barba s-a spicat in trei
s-a dus vremea mea cea dalba
nu mai simt miros de tei.
Anii trec,ma trec cu ei.
ca pastrama,atunci cand nu-s in post
toata lumea trece vama
incercand sa-i dea vreun rost.
bucalae plange oaia
plange si un cioban slinos
plange dealul si tataia
dupa mielul ce am fost.
a trecut din timp o parte
parca am muscat din mar
rod cotorul de la carte
intelept incerc sa par
muge vremea,trece anul
trece totu^ne-nteles
am ajuns sa merg cu carul
n-am picioare nici de ses.
balalaica-i tot mai alba
barba s-a spicat in trei
s-a dus vremea mea cea dalba
nu mai simt miros de tei.
Anii trec,ma trec cu ei.
viernes, 6 de noviembre de 2009
Ritmurile unui octogenar,taran ,bolnav si singur
Urlă vântu-n colțu șurii
într-un cui bătut-n grabă
să atârn de ale gurii...
dar se pare că e șagă.
N-a ieșit fasola-n dungă
nici malaiul nu e mult
crumpe cât-un fund de pungă
foamea o să-mi fie cult
Lemne am exact de-o noapte
Cand o fi iarna mai iarna
Da-s afișe "Full" de șoapte
ce caldură o să-mi cearnă
Am taiat în grabă porcul
și măgarul și găina
vine gripa! a zis doftorul
mexicanu poartă vina
M-am inchis bătrân în casă
într-un cot privesc la masă
mi-a rămas doar visul slut
cu ceva ce n-am avut
Stau să cadă iarna grea
să mă camuflez cu ea
să dispar precum o șoaptă
sa întrebe lumea...
oare a existat vreodată?
într-un cui bătut-n grabă
să atârn de ale gurii...
dar se pare că e șagă.
N-a ieșit fasola-n dungă
nici malaiul nu e mult
crumpe cât-un fund de pungă
foamea o să-mi fie cult
Lemne am exact de-o noapte
Cand o fi iarna mai iarna
Da-s afișe "Full" de șoapte
ce caldură o să-mi cearnă
Am taiat în grabă porcul
și măgarul și găina
vine gripa! a zis doftorul
mexicanu poartă vina
M-am inchis bătrân în casă
într-un cot privesc la masă
mi-a rămas doar visul slut
cu ceva ce n-am avut
Stau să cadă iarna grea
să mă camuflez cu ea
să dispar precum o șoaptă
sa întrebe lumea...
oare a existat vreodată?
viernes, 2 de octubre de 2009
Rapsodie
Stransi la-o-lalta
intr-o poiana larga
vreo sapte feluri de copac
pluteau in ramuri...
de vreun veac.
***
Erau doi meri, un prun si-un fag
un ulm pictat,lipit de un cires...
si un stejar!
ce-i umbrarea pe toti cu drag.
***
Sub ei...
un pui de om,
cu parul strans din florile de tei
Visa in somn, pastor de miei...
ca este frate chiar cu ei!
***
Copacii...
ii ridicara visul pe ramuri,
in jur macii,
chichoteau,in rosii-valuri.
Baroc...
un nor pe cer,
ce semana cu notre-dame.
plutea,infipt in asfintit visa..
la ziduri atat de nezidit.
***
Un fir de vant...
Un hot de diafane vise,
aproape ca un cant
lua gandul ridicat de la pamant
il mesteri clopot de turla,
sa cada ploaie...
peste oameni,flori Visand.
***
Ce pace si ce cant... Natura-oameni-vant!
jueves, 1 de octubre de 2009
Din a mersului privire
Ce chestie si cu privirea mea.
Aseara,
alergand dupa o stea
Pe cerul vechi,abia nascut
m-am regasit
in dansul unui flutur mut.
***
Plutea..
visand in fata stelei
Batea din aripi ca o lumunare
Parea,
si el facut din ele,
Magie mica,plutitoare.
***
Statea acolo langa ea,
Doi iubareti,tinandu-se de mana...
Alaturi chiar de steau mea.
Ce vis!
sub haina mea de huma.
***
In ochi de atata alergare,
mi se nascu un fir de mare
Sub pleoape cerul mi se cuibari,
zburam timid,cu aripi pupurii.
***
Valsam acolo printre ele...
Cu zana mea,tinandu-ma de mana.
Un fluture sorbind din stele,
Destin...
dupa intoarcerea-n tarana?
***
domingo, 27 de septiembre de 2009
.JPG)
viernes, 25 de septiembre de 2009
viernes, 4 de septiembre de 2009
miércoles, 2 de septiembre de 2009
Norul meu
Cel mai frumos nor pe care l-am surprins vreodata. Din pacate am avut doar camera de la telefonul mobil pentru a-l surprinde.
Fantoma din Franta
De obicei imi place sa surpind rasaritul sau asfintitul. Aici e un asfintit surprins pe A9 la Narbone in Franta. Naluca ce am vazut-o dupa realizarea pozei,alearga pe a doua banda de rulare a autostrazi.
domingo, 30 de agosto de 2009
Festivalul Medieval Suceava-2009. Palarii si Marii
****Habar nu am cum vechii locuitori ai acestei cetati se festivaleau pe vremea lor. Tin sa cred ca ce a fost,a fost o parodie. O paradoie facuta de oficilaitati pentru imagine publica. Au venit cavaleri de la Medias, din tara Barsei,s-au jucat cu focul,de-a turnirul si au dansat dansuri medievale,garantat straine de aceasta cetate.
****Apoi, la intrare era un ins care incasa cu 5 lei tot ce misca,noroc ca armasarii au avut alta intrare. Cat e ziua de lunga lumea s-a festivalit si omul a incasat,basca cei care ieseau la terasele din jur,pline din abundenta de preturi piparate, si pierdeau din greseala biletul mai plateau odata.
****In spatele locului de unde am facut filmuletul se afla locul unde odata era Cetatea Sucevei,un site arheologic stapanit de cativa intreprinzatori care si-au facut crame si baruri si discoteci. Istorie ingropata adanc sub tapuri de bere si gratare de mici,basca se ridica si un cartier rezidential acolo. Mai sunt seara trei discoteci care se sufoca una pe alta in care miresele vin furate la cetatea eterna a Sucevei pentru ultimul dans ca fecioare sau ca mioare,ca nu sunt medic ginecolog.
****E atata bataie de joc in tara asta de tara asta incat parca imi vine sa iau fiecare piatra din zidul cetatii si sa arunc in capul oficialitatilor. dar oare imi ajung pietrele,cate cetati ar trebui sa distrug?
****Una peste alta lumea respira curat,se clateste in fiecare dimineata pe gura si se lanseaza in pasi de dans in marele festival medieval. Domnilor organizatori,Cetatea Sucevei avea altfel de dansuri. Cetatea Sucevei nu a avut parte de liniste si petreceri. In cetatea Sucevei multe s-a intamplat dar nicodata,cred, nu s-a dansat polci si dansuri sofisticate ca la curtile D´Anjou.
viernes, 28 de agosto de 2009
Viata ca o frunza
Atunci cand semaforul e pe rosu,normal fetita de dincolo de geamul masinii din fata mea,e in strada,cersind. Azi e plina de melancolie,numara florile de nu ma uita de sub ea sau poate se joaca cu o margareta ; voi scapa,nu voi scapa.Stii cititorule? Viata e ca un bot de lut pus in mainile unui olar nevazut. Cand are chef face din bot o amfora in care sa odihneasca doar placere,cand nu are... face forme bizare de fetite ce viseaza ca cineva le aude visele.
Viata e ca o frunza cu vise ce cad in fiecare toamna...si vine iarna si semafoarele vor fi din ce in ce mai verzi si inghetate. Mainile vor fi ascunse de geamuri inghetate,flori nu vor mai fi,si visele...visele in iarna vor muri.
Cata ninsoare si cat frig in inimi care nu inteleg de ce s-au nascut...
Suscribirse a:
Entradas (Atom)
